La aproape un deceniu după ce alegătorii britanici au ales să părăsească Uniunea Europeană pe 23 iunie 2016, indicele FTSE 100 atinge maxime istorice. Cu toate acestea, dincolo de titlurile de știri, cicatricile financiare ale acelui vot rămân evidente.

O nouă analiză Morningstar, intitulată „Deceniul Brexit”, a prezentat daunele în cifre greu de ignorat. De la referendum, fondurile de acțiuni din Regatul Unit au pierdut aproximativ 160 de miliarde de dolari în ieșiri nete cumulate — șase ani consecutivi de răscumpărări care s-au transformat într-o pierdere structurală de încredere, mai degrabă decât într-o scădere ciclică trecătoare.

Cât de mare este decalajul de performanță apărut între acțiunile din Regatul Unit și piețele de capital comparabile de la votul încoace? Și cum s-a descurcat lira sterlină?

FTSE 100 a rămas în urma Wall Street-ului și a Europei continentale

Cifrele vorbesc de la sine:

  • FTSE 100, indicele de referință care urmărește cele mai mari 100 de companii listate la Bursa de Valori din Londra, a câștigat 62% de la Brexit. Pe o fereastră de 10 ani, aceasta înseamnă o rată anuală de creștere compusă de puțin sub 5%.
  • S&P 500 (Wall Street) a parcurs o cursă diferită, crescând cu 253% în aceeași perioadă, o rentabilitate anualizată de 13,4% — aproape de trei ori mai rapid decât companiile britanice cu capitalizare mare.
  • În Europa, indicele german DAX a crescut cu 151%, iar Euro STOXX 50 a câștigat 109%, ceea ce sugerează că Brexitul a atârnat mai greu asupra Londrei decât asupra rivalilor continentali de care s-a despărțit.

De ce au rămas piețele britanice în urmă: o slăbiciune preexistentă agravată de Brexit

Conform Morningstar, Brexitul a fost un catalizator mai degrabă decât cauza principală a subperformanței pieței britanice. Piața de acțiuni din Regatul Unit a intrat în referendumul din 2016 cu dificultăți structurale preexistente: scăderea cererii din partea fondurilor de pensii interne, rotația capitalului către piețele de creștere din SUA și un mix sectorial nefavorabil, înclinat spre energie, bănci și minerit, mai degrabă decât spre platformele tehnologice care au dominat anii 2010.

Brexitul a amplificat și accelerat aceste tendințe, crescând prima de risc percepută a Regatului Unit și afectând încrederea într-un moment critic.

  • Alocările pentru Regatul Unit au fost sistematic mutate către SUA.
  • Prezența Regatului Unit în indicii globali s-a redus la jumătate în ultimele două decenii, scăzând de la aproape 10% din MSCI ACWI la aproximativ 4% astăzi.
Citește și
HoReCa în derivă: Val de închideri în restaurantele din România. Constanța, lovită de scăderea turismului și taxe sufocante
Bani
HoReCa în derivă: Val de închideri în restaurantele din România. Constanța, lovită de scăderea turismului și taxe sufocante
Așteptările mediului de afaceri din Germania au scăzut la cel mai mic nivel din 2022
Bani
Așteptările mediului de afaceri din Germania au scăzut la cel mai mic nivel din 2022
Care vor fi cele mai bogate țări europene până în 2030?
Bani
Care vor fi cele mai bogate țări europene până în 2030?
  • În categoriile de fonduri cu alocare agresivă în lire, ponderile acțiunilor britanice s-au prăbușit de la 40% la 18%.

Industria de gestionare a activelor a simțit direct acest declin: aproximativ 380 de strategii de acțiuni din Regatul Unit s-au închis din 2016, față de doar 200 de lansări. Ponderea activelor în vehicule pasive (ETF-uri) a urcat de la 22% la 46%.

Lira sterlină: mai slabă acolo unde contează cel mai mult

Piața valutară spune o poveste paralelă. Lira a scăzut cu aproximativ 10% față de dolarul american și cu 12% față de euro de la votul pentru Brexit.

  • În ajunul referendumului, o liră cumpăra 1,31 €. Aproape un deceniu mai târziu, aceasta cumpără doar 1,15 €.
  • Imaginea este și mai clară în raport cu partenerii din Europa Centrală și de Est: lira a scăzut cu peste 20% față de coroana cehă și cu 13% față de zlotul polonez.
  • Lira abia s-a menținut în fața forintului maghiar, înregistrând un câștig minor de 1,8%.

Există un punct de cotitură?

Din 2022, acțiunile britanice au început să depășească piețele din SUA și cele globale, impulsionate de o rotație puternică spre segmentul „value” și dividende reziliente. Totuși, evaluările reflectă încă pesimism: Regatul Unit se tranzacționează cu un discount de 30% până la 35% (raport preț/câștig - P/E) față de SUA.

Activitatea intensă de fuziuni și achiziții, precum și răscumpărările record de acțiuni, sugerează că investitorii corporativi văd valoare acolo unde investitorii publici rămân sceptici.

Mislav Matejka, analist la JP Morgan, estimează că indicele britanic va crește cu 5% până la 10% în 2026, dar rămâne precaut, considerând că Regatului Unit îi lipsește un catalizator clar de creștere comparabil cu cele care apar în Germania sau China.

La zece ani de la vot, întrebarea pentru investitorii internaționali nu mai este dacă Brexitul a afectat piețele britanice — ci dacă discountul rezultat a devenit acum o oportunitate.