Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor este unul dintre cele mai utilizate instrumente pentru compararea economiilor — iar în cea mai mare parte a Europei, traiectoria este ascendentă.

Totuși, o cifră în creștere nu înseamnă întotdeauna că o țară își depășește vecinii: clasamentele se modifică pe măsură ce toate economiile evoluează simultan. Poziția unei țări în tabel spune adesea o poveste mai utilă decât cifra brută.

Așadar, care sunt țările europene așteptate să conducă în topul PIB-ului pe cap de locuitor până în 2030 și se prefigurează schimbări majore? Euronews Business a analizat proiecțiile IMF World Economic Outlook pentru 2025 și 2030, acoperind atât PIB-ul nominal pe cap de locuitor, cât și paritatea puterii de cumpărare (PPC/PPP), care ajustează cifrele în funcție de diferențele de preț dintre țări.

Irlanda depășește Luxemburg la puterea de cumpărare (PPP)

Dintre cele 41 de țări europene — inclusiv membre UE, țări candidate, membre EFTA și Regatul Unit — se preconizează că Irlanda va ocupa primul loc în tabelul PIB-ului pe cap de locuitor (PPP) până în 2030, detronând Luxemburgul, care conduce în 2025.

Cifra principală vine însă cu o avertizare importantă. Este bine cunoscut faptul că PIB-ul Irlandei este distorsionat de prezența masivă a corporațiilor multinaționale, iar Alan Barrett, directorul Institutului de Cercetare Economică și Socială, susține că venitul național brut (VNB) este un indicator mult mai bun al producției economice reale a țării. Conform cifrelor VNB ale Băncii Mondiale pentru 2024, Irlanda nu s-ar regăsi deloc în primele patru poziții.

Norvegia, Elveția și Danemarca sunt proiectate să completeze topul cinci, pozițiile lor rămânând stabile între 2025 și 2030. Printre cele mai mari cinci economii ale Europei, Germania ocupă cel mai înalt loc (12), urmată de Franța (15) și Regatul Unit (16). Italia se află pe locul 18, în timp ce Spania este cea mai slab clasată dintre cele cinci, pe locul 22.

Țările candidate ocupă ultimele locuri — cu o singură excepție

Ultimele nouă poziții sunt dominate de țările candidate la UE, Ucraina, Kosovo și Moldova încheind clasamentul. Turcia este excepția grupului, fiind proiectată pe locul 29 în 2030 — deasupra a trei membri cu drepturi depline ai UE: Bulgaria, Letonia și Grecia.

Cincisprezece țări sunt așteptate să își păstreze pozițiile între 2025 și 2030. Grecia înregistrează cea mai abruptă scădere, coborând de pe locul 29 pe 32, în timp ce Cipru marchează cel mai mare avans, urcând de pe 16 pe 13. Nicio altă țară nu este proiectată să se deplaseze cu mai mult de trei locuri.

Diferența dintre clasamentele nominale și cele PPP spune propria poveste. Malta, România, Polonia și Turcia se clasează considerabil mai sus în termeni PPP decât în euro nominali, ceea ce sugerează că puterea lor reală de cumpărare depășește ceea ce implică cifrele brute. Reversul este valabil pentru Estonia, Regatul Unit, Islanda și Letonia, unde clasamentele PPP sunt vizibil sub pozițiile lor nominale.

La vârful tabelului, diferențele sunt frapante. Irlanda și Luxemburg sunt cazuri izolate, cu un PIB pe cap de locuitor proiectat de 182.000 (aprox.168.000€),respectiv167.000 (aprox. 154.000 €) în dolari internaționali. Urmează Norvegia și Elveția, ambele fiind așteptate să depășească 115.000 $ (aprox. 106.000 €) până în 2030.

Citește și
BNR menține „garda sus”, Dobânda-cheie rămâne la 6,5% pe fondul șocurilor din Orientul Mijlociu
Bani
BNR menține „garda sus”, Dobânda-cheie rămâne la 6,5% pe fondul șocurilor din Orientul Mijlociu
Întârziere la vărful economiei: De ce marii emitenți de stat (Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz) nu și-au publicat bugetele pentru 2026?
Bani
Întârziere la vărful economiei: De ce marii emitenți de stat (Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz) nu și-au publicat bugetele pentru 2026?
Regele Asfalt: De ce industria auto a ales vestul, lăsând estul dependent de agricultură
Bani
Regele Asfalt: De ce industria auto a ales vestul, lăsând estul dependent de agricultură

Dacă excludem Irlanda și Luxemburg, discrepanțele din cadrul UE rămân izbitoare. Danemarca conduce restul plutonului cu 100.000 (aprox.92.000€),aproapedublufața deGrecia(54.000 / 50.000 €) — cea mai mică cifră dintre membrii UE.

În afara UE, situația este și mai dură. Aproape toate țările candidate sunt proiectate să se situeze sub 50.000 (aprox.46.000€), cu cifre sub30.000 — aproximativ jumătate din nivelul Greciei. Distanța dintre UE și țările care așteaptă să adere rămâne vastă.

Decalajul se adâncește în termeni nominali (euro)

În termeni nominali exprimați în euro, ecartul este și mai mare. Proiecțiile FMI plasează PIB-ul pe cap de locuitor în cele 41 de țări între 7.276 € în Ucraina și 152.417 € în Luxemburg până în 2030 — un decalaj care eclipsează ceea ce sugerează compararea PPP. Bulgaria se află la coada UE, cu 28.086 €.

Chiar dacă lăsăm deoparte Luxemburg și Irlanda (137.819 €), variația în cadrul blocului comunitar este considerabilă. Danemarca se află pe locul trei în UE cu 84.128 €, urmată de Țările de Jos (79.613 €), Suedia (73.104 €) și Austria (67.406 €). Germania, cu 65.924 €, ocupă locul 10 la nivel general — fiind singura dintre cele mai mari cinci economii europene care intră în top zece. Regatul Unit urmează îndeaproape pe locul 11, cu 64.360 €.

În afara UE, Elveția (127.846 €), Islanda (108.366 €) și Norvegia (93.046 €) se clasează în primele cinci locuri la nivel general, situându-se între Luxemburg și Irlanda la vârful ierarhiei.

Modelul general se menține: țările din Europa de Nord și de Vest sunt grupate la vârf, în timp ce Europa de Est — și în special țările candidate la UE — rămân mult în urmă.

Conform proiecțiilor FMI pentru anul 2030, situația României este una optimistă, în special atunci când ne uităm la puterea de cumpărare reală.

Iată principalele concluzii pentru România:

  • Puterea de Cumpărare (PPP): România se numără printre țările care stau considerabil mai bine în clasamentul bazat pe paritatea puterii de cumpărare (PPP) decât în cel al cifrelor brute (euro nominali). Acest lucru sugerează că, deși salariile nominale pot părea mai mici, puterea reală de cumpărare a românilor este mai mare decât indică cifrele brute, datorită costurilor mai scăzute ale vieții comparativ cu vestul Europei.
  • Creștere constantă: Articolul plasează România într-un grup de țări (alături de Malta, Polonia și Turcia) a căror economie reală "depășește ceea ce implică cifrele brute".
  • Comparația cu UE: Deși România progresează, decalajul față de țările din Europa de Nord și de Vest rămâne vizibil. Totuși, țara noastră se află mult în fața statelor candidate la aderare (precum Ucraina, Moldova sau Balcanii de Vest), care sunt proiectate să aibă un PIB pe cap de locuitor sub 30.000 de dolari (PPP), în timp ce media UE este mult mai ridicată.
  • Context regional: România face parte din tendința generală a Europei de Est de a recupera teren, chiar dacă în termeni de euro nominali (fără ajustarea prețurilor), țările din est rămân încă în jumătatea inferioară a clasamentului condus de Luxemburg, Irlanda și Danemarca.

Pe scurt, până în 2030, România va fi o țară mai bogată, cu o putere de cumpărare consolidată, care reușește să capitalizeze pe diferența dintre costurile interne și standardele economice europene.