În cadrul conferinței „Codul Insolvenței”, Cristina Elena Stănescu, Directorul General al Direcției Generale Juridice din cadrul ANAF, a semnalat o schimbare majoră de paradigmă în relația Fiscului cu societățile aflate în dificultate. Noua abordare vizează identificarea problemelor înainte de intrarea în incapacitate de plată și o vigilență sporită asupra datoriilor acumulate după deschiderea procedurii.
„Capcana” datoriilor curente: Creșteri de 155% ale arieratelor
Reprezentantul ANAF a atras atenția asupra unui fenomen îngrijorător: insolvența a devenit, pentru multe companii, un paravan pentru acumularea de noi datorii către stat, în loc să fie o etapă de redresare.
- Blocaj cronic: Aproximativ 18% din totalul procedurilor de insolvență aflate în desfășurare au o vechime de cel puțin 10 ani.
- Explozia arieratelor: În acest interval, datoriile către bugetul de stat au crescut cu 155%.
- Impactul marilor contribuabili: Soldul creanțelor curente (generate după deschiderea procedurii) pentru primii 30 de contribuabili în insolvență a crescut cu peste 5,5 miliarde de lei. Pentru primii 50, aceste creanțe depășesc 2,6 miliarde de lei.
„Nu poți demonstra că ești o societate care poate reuși într-o reorganizare dacă nu îți poți achita, în primul rând, obligațiile curente”, a punctat Cristina Stănescu.
Algoritmul de avertizare timpurie (Jalon PNRR)
Conform noilor reglementări (Legea 239), ANAF implementează un sistem de management al riscului menit să prevină colapsul financiar:
- Analiza bazelor de date: Un algoritm va identifica momentul în care un contribuabil începe să înregistreze dificultăți.
Raport Venture in Eastern Europe 2025: România, recalibrare pe piața de investiții după un volum de 103 milioane euro
Radiografia Economiei în 2026: Ce previziuni au economistii celor mai importante bănci din România
Record de implicare: BCR marchează 10 ani de „Școala de Bani” cu aproape 112.000 de ore de educație financiară în doar o săptămână
- Notificări oficiale: ANAF va trimite alerte companiilor, iar acestea vor fi transmise și către Registrul Comerțului.
- Responsabilizarea administratorilor: Aceste notificări vor servi ca probe în raportul de cauze întocmit de administratorul judiciar. Se va putea verifica astfel dacă managementul a luat măsuri coerente sau dacă a ignorat semnalele de alarmă.
Eficiență sporită în atragerea răspunderii solidare
Un semnal important pentru administratorii de companii este schimbarea opticii instanțelor de judecată. ANAF raportează o creștere considerabilă a deciziilor de angajare a răspunderii solidare în temeiul Codului de procedură fiscală.
Această măsură vizează direct cazurile de rea-credință sau gestiune defectuoasă, unde administratorii nu fac demersuri reale pentru a evita insolvența sau pentru a gestiona eficient datoriile în timpul procedurii.
Concluzii cheie pentru mediul de afaceri:
- Prevenția este prioritară: Monitorizarea ANAF începe acum înainte de pragul critic al insolvenței.
- Monitorizarea „post-deschidere”: Plata obligațiilor curente devine testul suprem de viabilitate pentru planurile de reorganizare.
- Răspunderea personală: Fiscul devine mult mai agresiv în recuperarea sumelor prin atragerea răspunderii organelor de conducere.
